Acestea fiind spuse, trecem de la introducere la explorarea acestui fenomen cultural. Și ne amintim că forța creatoare, feminitatea și puterea lui ‘împreună’ au fost dintotdeauna fundație fecundatoare pentru progres.
1884, Iași, România. Etnograful Teodor Burada descoperă primele semne ale existenței unei culturi necunoscute până atunci. La nord de satul Cucuteni, acesta descoperă fragmente de ceramică ascunse prin pietriș. Acestea, sunt, de fapt, vestigii ale Culturii Cucuteni sau Cucuteni-Tripola.
E cea mai veche civilizație cunoscută din Europa. În acest moment s-a rescris istoria. Pornim pe un drum puțin umblat, dar cu o doză sănătoasă de curiozitate la purtător. Mulțumim că ne ești alături!
Când a existat?
În perioada 5800-3200 î.Hr. Cucutenienii devin, astfel, cea mai veche civilizație atestată din Europa și una dintre cele mai vechi ale lumii - mai veche chiar decât civilizațiile din Sumer (3500-2220 î.Hr.) și Egiptul Antic (3400 î.Hr - 300 d.Hr.). Asta ar plasa-o în perioada neolitică târzie.
Pe ce suprafață era extinsă?
Ocupa o suprafață de 350.000 kilometri pătrați și zonele în care se află astăzi România, Republica Moldova și Ucraina. Pe teritoriul României, aceasta era prezentă în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia.
De ce este Cultura Cucuteni atât de importantă?
Răspunsurile la întrebarea de mai sus sunt variate. Unul dintre elementele cele mai de preț ale culturii în sine este, însă, ceramica sa. Maeștri ai artei decorative, Cucutenienii au lăsat istoriei vase de lut decorate cu motive geometrice și zoomorfe, statuete antropomorfe și zoomorfe, bijuterii din ceramică sau piatră, alte obiecte de uz cotidian.
Remarcabile sunt mai ales cele patru categorii de vase care se disting, specifice și unice acestei culturi:
- Vasele tip coroană
- Vasele cu suport și colonete
- Vasele tip horă
- Vasele tip binoclu
Culorile caracteristice cu care lucrau erau roșu, negru și alb, cu unele variații specifice temperaturilor de ardere folosite. Predomină, de asemenea, decorul în spirală, cu numeroase variații.
Procesul începea cu alegerea temeinică a lutului - care trebuie să fie de o calitate fină, superioară. Pentru a-l putea modela mai ușor, acesta era depozitat în camere întunecoase, la temperaturi reci. Cum îi dădeau forma dorită? Simplu, folosindu-se de un tip de instrument precursor al roții olarului: un tip de masă rotativă.
Singurele asemănări între acest tip de ceramică și o altă au fost remarcate în ceramica unei culturi din China neolitică. Între cele două culturi, însă, se află o distanță de aproape 1000 de ani.
Cum trăiau și cine erau?
Locuințele specifice Culturii Cucutene erau mari, cu vetre interioare. În unele cazuri, dedesubtul acestor locuințe au fost găsite oseminte umane. Acest fapt, dar și lipsa necropolelor, duc la o posibilă concluzie: aceea că, în mor ritualic, oamenii erau îngropați la temelia caselor lor.
Ca ocupații, populația se preocupa cu vânătoarea, agricultura, meșteșuguri casnice: țesut, olărit, confecționare de unelte. Pe scurt, muncile și ‘hobby-urile’ specifice vremurilor lor.
O populație fascinantă, descoperită relativ recent, dar cu o multitudine de vestigii lăsate (intenționat sau neintenționat) pentru a fi descoperite de oamenii de astăzi. Cultura Cucuteni e o parte marcantă a ceea ce înseamnă județul Iași și a ceea ce înseamnă Iașiul, construit pe decenii de istorie și trăiri.
Ce ne leagă?
Știm, la prima vedere nu există neapărat o legătura între mașinile de azi și civilizațiile de atunci. Poate nici la o a doua. La bază, însă, este vorba despre oameni, despre inovație și despre a pune suflet în lucrurile care contează pentru tine. Ce ne leagă? Curiozitatea, dorința de a explora, a încerca, de a crea. Inspirația și inovația. Nu construim mașini de la zero, dar creăm punțile prin care mașina potrivită să ajungă la omul potrivit. Și punem mult suflet în asta, la fel cum puneau, acum multe secole, oamenii Culturii Cucuteni în vasele de lut pe care le modelau.
